Chiudi annunziu

Malware, ransomware, phishing è altre minacce tecniche è non tecniche. Forse queste parolle sò stranieri per voi. Ma hè bonu di sapè chì ponu significà periculu per u vostru urdinatore, mobile è altri dispositi cunnessi à Internet. L'attaccanti ponu accede à u vostru contu bancariu attraversu diversi trucchi è prugrammi. O ponu chjude remotamente a schermu o criptà direttamente tuttu u cuntenutu di l'urdinatore, mobile o tableta.  A negoziazione cun elli hè un grande inconveniente, chì pò esse abbastanza caru. L'espertu di sicurezza Jak Kopřiva da a cumpagnia ALEF ZERO hà scrittu qualchi punti basi chì ponu aiutà à prutezzione di u vostru dispositivu megliu.

À propositu di l'autor

Jan Kopřiva hè rispunsevuli di a squadra, chì si occupa principalmente di a sicurità di l'informatica è di u monitoraghju di incidenti di sicurità in e grande cumpagnie. Travaglia in una cumpagnia ALEF ZERO, chì hà furnitu à i so clienti è partenarii solu suluzioni tecnulugiche cumplete in u campu di e rete corporativa, centri di dati, cyber security, almacenamiento di dati è copia di salvezza, ma ancu nuvole publicu per più di 24 anni. Jan Kopřiva forma ancu esperti di parechje cumpagnie nantu à cumu travaglià in modu sicuru cù e dati è prutegge da l'attacchi.

Malgradu a prevenzione, hè pussibule chì u vostru urdinatore serà infettatu da un virus. Allora fate un ochju pruvà u megliu antivirus per u vostru urdinatore.

1) Osservate l'igiene basica

Hè u listessu cum'è in u mondu fisicu. In u primu livellu, a sicurità hè sempre nantu à cumu si cumporta l'utilizatore. Quandu una persona ùn si lavà e mani è si va in i lochi cù un crimine altu in u bughju, prima o dopu hè assai prubabile di esse arrubatu è pò piglià una malatia dispiacevule. A bona igiene deve ancu esse osservata nantu à a reta, induve pudemu chjamà cum'è igiene "cyber". Questu solu pò prutege l'utilizatori assai. E misure tecniche sò più di un supplementu. In generale, hè dunque cunsigliatu di ùn visità siti chì sò risicatu (per esempiu, siti cù software spartutu illegale) è ùn apre micca i fugliali scunnisciuti in capu.

2) Patch i vostri prugrammi

Una fonte assai cumuna di attacchi hè u navigatore web è altri prugrammi cunnessi à Internet. Parechji attacchi di Internet spessu usanu vulnerabilità digià cunnisciute di navigatori è prugrammi avanzati. Hè per quessa hè impurtante di mantene u software in u vostru urdinatore à ghjornu. In questu modu, i buchi sò cusì chjamati patched è l'attaccanti ùn ponu più sfruttà. Una volta un utilizatore hà un sistema patched, sò prutetti da parechji attacchi senza fà nunda. 

Per l'utilizatori di casa media, se un aghjurnamentu per u navigatore, Acrobat Reader, Flash o un altru software hè liberatu, hè di solitu una bona idea di stallà. Ma hè ancu bisognu à esse assai attenti per chì un missaghju falsu nantu à una aghjurnazione ùn hè micca apparsu nantu à a visualizazione, chì pò, à u cuntrariu, esse assai risicatu, perchè a ghjente pò scaricà qualcosa preghjudiziu à u so urdinatore attraversu questu. 

3) Prestate attenzione ancu à l'allegati cumuni di e-mail

Per a maiò parte di l'utilizatori ordinariu, una di e fonti principali di periculu potenziale hè l'e-mail. Per esempiu, ponu riceve un missaghju chì s'assumiglia à una notificazione da un bancu, ma u ligame cuntenutu in questu pò esse destinatu à una pagina creata da un attaccante invece di u situ web di u bancu. Dopu à cliccà nant'à u ligame, l'utilizatore serà purtatu à un situ web, attraversu quale l'attaccante pò esse estratti dati cunfidenziale da l'utilizatore o lancià un tipu di ciberattaccu. 

In u listessu modu, pò esse un codice maliziusu in l'attache di e-mail o un codice chì scarica qualcosa dannusu à l'urdinatore. In questu casu, in più di l'antivirus, u sensu cumunu prutege l'utilizatori. S'ellu vene à qualchissia informace per vince assai soldi in una lotteria per quale ùn hà mai compru un bigliettu, è tuttu ciò ch'ellu deve fà hè cumplettà u questionnaire appiccicatu, hè prubabile chì qualcosa salta da quellu assai "questionnaire" u mumentu chì l'utilizatore l'apre. . Ancu prima di cliccà nantu à allegati apparentemente innocu, cum'è i schedari pdf o excel, hè dunque cunsigliu di pensà, perchè cù u so aiutu, l'attaccanti ponu ancu fà cose assai dispiacenti cù l'urdinatore. 

L'allegati sospetti ponu ancu esse verificati in scanners dispunibuli publicamente prima di apre è causanu danni irreversibili. Unu di elli hè, per esempiu www.virustotal.com. Ci hè, però, hè necessariu di piglià in contu chì u schedariu datu è u so cuntenutu cuntinuà à esse publicamente accessibile in a basa di dati di stu serviziu. 

Hè ancu utile di sapè chì a simple lettura di l'email ùn causa micca nunda di dannu. Cliccà nantu à un ligame o apre un allegatu hè periculosu.

4) Attenti à cliccà automaticamente nantu à i ligami è verificate l'origine di e-mail

Hè certamente ancu cunsigliatu di astentà di cliccà senza penseru nantu à i ligami in e-mail, soprattuttu se l'utilizatore ùn hè micca sicuru à u 100% chì l'e-mail hè veramente da u mittente ch'ellu dice esse. Megliu  hè di scrive manualmente u ligame datu in u navigatore, per esempiu l'indirizzu e-banking. S'ellu vene qualcosa chì pare potenzialmente suspettu, hè una bona idea di verificà attraversu un altru canale di cumunicazione chì l'utilizatore, sia un amicu o un bancu, hà veramente mandatu. Finu à tandu, ùn cliccate nant'à nunda. L'attaccanti ponu ancu falsà u mittente di un email. 

5) Aduprate antivirus è firewall, ancu versioni gratuiti

Hè utile sapè chì u sistema operatore spessu hà digià un antivirus è un firewall in questu. A maiò parte di l'utilizatori utilizanu sistemi operativi da Microsoft. Alcune versioni più recenti Windows anu digià una prutezzione antivirus relativamente bona integrata in elli. Tuttavia, certamenti ùn hè micca male per ottene una prutezzione supplementaria, per esempiu un megliu firewall, antivirus, anti-ransomware, software IPS è altre pussibulità di sicurità. Dipende da quantu tech savvy qualcunu hè è ciò chì facenu cù i so dispusitivi.

In ogni casu, si vultemu à l'usu mediu, l'antivirus è u firewall sò impurtanti. Se u sistema operatore ùn li include micca, o se l'utilizatore ùn vole micca cunfidassi di l'arnesi integrati, ponu esse acquistati in più, sia in cummirciali sia in freeware o ancu in versioni open source. 

6) Prutegge ancu i vostri dispositi mobile

Quandu prutegge e dati, hè bonu per pensà ancu à i dispositi mobili. Quessi sò ancu cunnessi à Internet è avemu assai infurmazione impurtante è cunfidenziale nantu à elli. Ci hè un gran numaru di minacce chì li miranu. Sicondu a cumpagnia McAfee, chì si tratta, frà altre cose, di u prublema di codice maliziusu, quasi dui milioni di novi tipi di malware per i telefunini sò stati scuperti solu in u primu trimestre di questu annu. Registranu un totale di più di 25 milioni.

Apple hà un sistema upirativu cusì chjusu è custruitu in modu restrittivu chì limita l'opzioni date à l'applicazioni è cusì prutege essenzialmente i dati da ellu stessu. A volte mostra ancu una certa vulnerabilità, ma generalmente furnisce Apple bona sicurità senza bisognu di antivirus supplementari o altri prugrammi di sicurità. Se però iOS Ùn serà micca aghjurnatu per un bellu pezzu, di sicuru hè vulnerabile cum'è qualsiasi altru sistema. 

U Androidhè più cumplicatu. Parechji pruduttori di telefuni mudificanu stu sistema operatore più utilizatu, chì complica l'aghjurnamenti. Android dà l'utilizatori in generale un pocu più permessu chè iOS è i dispositi mobili cù un sistema operatore Android sò ancu un scopu veramente frequente di attacchi. Per questi mutivi, hè sensu Androidcunzidira l'antivirus o altre prutezzione simili. 

7) Backup

Infine, hè apprupriatu per aghjunghje una punta più impurtante. Puderà esse ovvi, ma parechji utilizatori si scurdanu di questu è quandu si ricordanu, pò esse troppu tardi, postu chì u so dispositivu pò esse pirate è dati chjusi, sguassati o criptati. Ddu suggerimentu hè solu una copia di salvezza di l'infurmazioni chì sò preziosi per voi. Hè megliu avè dati salvate parechje volte è in parechje locu, idealmente in u nuvulu è fisicu.

malware-mac
malware-mac

U più lettu d'oghje

.